Povestiri de Calea Victoriei

Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi strazi ale
Bucurestilor. Ea devine in cursul secolului al XIX-lea un Corso al
orasului modern, cu magazine de lux, cafenele, palate somptuoase,
teatre de varieteu, muzee, cazinouri, hoteluri, restaurante,
cofetarii, reprezentante ale unor firme si banci, mai rar parcuri
si locuinte particulare. Calea Victoriei a mai insemnat resedinta
regilor Romaniei (astazi Muzeul National de Arta) alaturi de
institutii publice de prim rang, ridicate dupa 1860 precum Fundatia
Culturala Regele Carol I (astazi Biblioteca Centrala Universitara)
si Ateneul Roman.

Vechi traseu comercial in evul mediu, care sectiona targul
Bucurestilor, partea sa vestica, pe axa sud-nord, a purtat numele
de Podul Mogosoaiei. Potrivit legendei, la capatul sudic al
drumului isi avea resedinta familia boierului Mogos, care folosea
acest drum pentru a ajunge la intinsul sau domeniu din afara
orasului, care-i poarta numele si astazi: Mogosoaia. Acest lucru se
intampla in secolul al XVII-lea. Catre finalul acestui secol,
domeniul familei Mogos intra, prin casatorie, in posesia
principelui Constantin Brancoveanu. Palatul de la Mogosoaia, pe
care Brancoveanu l-a ridicat in timpul domniei sale (1688-1714), a
fost resedinta de vara a principelui si a fost conectat cu
Bucurestiul prin podul Mogosoaiei amenajat cu acest prilej. A
realizat astfel un drum direct, catre resedinta de la Mogosoaia,
legand-o de palatul brancovenesc din targul Bucurestilor, aflat pe
malul sudic al Dambovitei.

• Groenlanda, o destinație turistică unică și pe cale de dispariție
• A fost creată prima pereche de buze „nemuritoare” în laborator

De la aceasta resedinta principara, demult pierduta, s-a aflat
locul numit „Capul Podului Mogosoaiei”. Aici se afla astazi
ansamblul numit „Blocul Gioconda” ridicat in preajma primului
razboi mondial pentru a fi Senatul Romaniei si finalizat dupa
marele razboi ca ansamblu de locuinte. Podul Mogosoaiei este una
dintre primele artere modernizate. Incepand cu anii 1866-1870 si
pana la 1900, apar cladiri moderne, de rezonanta franceza precum
Palatul Postelor, Casa de Economii si Consemnatiuni; pasajele Macca
si Villacrosse; hoteluri precum «High Life», «Imperial»,
«Splendid», «Capsa», «Hotel de France», Hotel «Louvru», «Hotel du
Boulevard», Hotel «Hugues» etc. Dar si palate somptuoase precum:
palatul Stirbey, Cantacuzino, Sturdza si nu in ultimul rand,
Palatul Regal. Podul Mogosoaiei devine Calea Victoriei incepand cu
anul 1878, ca urmare a obtinerii independentei de catre Romania
fata de puterea suzerana, Imperiul Turcesc. Calea Victoriei devine
atat de renumita incat i s-au dedicat cateva carti iar dupa 1918, a
fost si subiectul unui roman scris de Cezar Petrescu: „Calea
Victoriei”. Anii puterii populare au modificat-o prea putin,
exceptand latura nordica, unde in urma sistematizarii Pietei
Victoriei, au fost ridicate cateva blocuri care amintesc de stilul
nord-coreean. Pana in 1947 aici a pulsat viata economica, politica
si culturala a Romaniei; era o esplananda a modei, a conversatiei,
flirtului, a gesturilor masurate, a complezentei atent calculate.
Cand aceasta umanitate a fost evacuata din istorie, intre
1947-1955, Calea Victoriei a devenit o strada obisnuita, a unei
metropole europene, ramanand doar o atractie turistica pentru
iubitorii de aventura urbana.

Data: 30 martie, 18:30
Taxa: 30 ron
Loc: Cercul Militar National, sala Gotica (intrare din str
Constantin Mille)
Inscriere la – [email protected]